ZORI ŞI ASFINŢIT
Lumina ce apare
la orizontul vieţii
ne este călăuză,
în timp, către apus.
În tinereţea noastră
ne place asfinţitul
şi cerul plin de stele,
când Luna este sus.
Iubim şi neagra noapte
cu cerul plin de nori,
Soare avem în suflet
când roua cade-n zori.
Privim la orizont
cum astrul se-nalţă,
incandescent şi mândru,
să fie cât mai sus.
Săgeţi fierbinţi trimite,
ne luminează calea,
celesta lui trăsură
ne poartă spre apus.
În suflet purtăm doruri,
şi ne creştem copiii
cu demnitate-n suflet
şi dragoste-n priviri.
Dorim să-i înţelegem,
le arătăm cărarea,
le dăruim din inimi
eternele iubiri.
CLIPE DE VIAŢĂ
Divină-i cărarea ce duce în pădure,
Şi este străjuită de rugii vezi de mure.
Un pâlc de violete şi două, trei brânduşe.
Cu albe floricele gătiţi-s corcoduşii.
Cuprinşi de încântare urcăm vioi cărarea,
Un verde crud mijeşte, senină este zarea.
Mă strângi uşor de mijloc,şi eu mă prind în joc,
Sărutul tău mă arde, tot trupul îmi ia foc.
Mă-nvăluie dorinţa pe care o trăieşti,
O patimă nebună când spui că mă iubeşti.
Şi inima îmi bate în piept atât de tare,
Încât am sentimentul că sunt nemuritoare.
Se poate să ai parte de dragoste în viaţă.
Dar frenezia clipei o dată te răsfaţă!
O ciută speriată răsare în cărare,
Se duce să s-adape, că cerbu-i la izvoare.
Acela e momentul în care procreează,
Iubirea-i confirmată când iedu-şi alăptează.
ÎNTÂMPLARE
Nu-i nimic întâmplător cât trăim sub Soare,
întâlnirea noastă însă a fost o întâmplare.
Ne-am văzut şi ne-am plăcut în aceeaşi clipă,
a fost soarta, primăvara, ora potrivită...
Şi iubirea vieţii noastre - tot ne-a dăruit,
n-am fost un cuplu oarecare, ci unul reuşit.
Mi-am dorit în astă viaţă să îţi fiu iubită,
aşa a vrut ursitoarea, să fiu fericită.
Parcurgând al vieţii drum, ne-am trăit iubirea,
pereche complementară împlinind menirea.
Şi ne-am dăruit ceva, mai presus de toate,
fiica noastră, vis transpus în realitate.
Şi a vrut El - Creatorul, să fie frumoasă,
sa-l aibă pe vino-ncoace şi minte aleasă.
Amândoi am adorat-o de când era mică,
au iubit-o şi bunicii, toţi am îndrăgit-o.
Într-o zi de primăvară tu ne-ai părăsit...
a fost alegerea ta, ce mult ne-ai iubit!
Şi din acelaşi motiv – vorbind despre tine,
regăsim în amintiri zilele senine.
Viaţa merge înainte, cum ne este dată,
uneori mi-e dor de tine, nu uit niciodată.
Poate într-o bună zi, cine ştie în care,
ne vom întâlni, din nou, tot din întâmplare.
IUBIRE
Am plecat să colind lumea cea mare,
scăldată de ape, iubită de Soare,
şi chiar mi-a plăcut ce-am văzut,
dar m-am întors deoarece-mi place mai mult,
ceea ce văzusem înainte de a pleca:
ţara, oraşul, casa, grădina, tihna căminului
şi dragostea din inima ta.
Din sălcii, ramuri albite de promoroacă
se-pleacă spre lacul de cleştar.
Luna argintie, cu mantia-i brodată-n stele,
vegheată de Luceafăr, Pământu-l luminează.
Mulate-n rochii negre din catifea,
ciori zgribulite poposesc croncănind
pe Altarul de gheaţă al Iernii.
Pretutindeni, zăpada viscolită-n troiene
acoperă discret păcatele omenirii.
Aduceri aminte mă copleşesc…
inima-mi bate năvalnic, freamătând de iubire.
Ferestrele-s pictate-n dalbe flori de gheaţă,
focul încălzeşte căminul şi lumina difuză
creează magie…
Împodobit cu globuleţe şi ghirlande din beteală
bradul cu cetină de jad străluceşte-n întuneric.
Asemeni unui covor mătăsos, întinsă pe podele,
blana ursului polar mângâie trupurile fremătânde,
cuplate-n dansul frenetic al dragostei…
Privirea ta mă ţintuieşte licărind în noapte,
gura-ţi însetată-mi soarbe roua vieţii,
atingerea buzelor fierbinţi mă înfioară…
Braţele avide mă caută, mă cuprind,
şoaptele dragostei îmi încântă auzul,
mâinile-ţi alunecă pe sâni, mă dezmiardă,
şi-n clipa următoare, lava vulcanului erupe
revărsându-se fierbinte în câmpia fertilă,
la poalele Muntelui Venus, într-un extaz profund.
Cutremurul propagă iubirea-mpărtăşită
şi-n valuri legănaţi, trăim a vieţii clipă.
Este iubirea simplă, în marea ei splendoare,
ce-n clipa procreerii-i forţa creatoare.
În liniştea deplină ce-nvăluie chiar zorii
visăm la nemurire, visăm moştenitorii.
Şi iată-n plină toamnă, de dimineaţă-n zori,
s-a născut o fetiţă, o floare între flori…
Lumina ce apare
la orizontul vieţii
ne este călăuză,
în timp, către apus.
În tinereţea noastră
ne place asfinţitul
şi cerul plin de stele,
când Luna este sus.
Iubim şi neagra noapte
cu cerul plin de nori,
Soare avem în suflet
când roua cade-n zori.
Privim la orizont
cum astrul se-nalţă,
incandescent şi mândru,
să fie cât mai sus.
Săgeţi fierbinţi trimite,
ne luminează calea,
celesta lui trăsură
ne poartă spre apus.
În suflet purtăm doruri,
şi ne creştem copiii
cu demnitate-n suflet
şi dragoste-n priviri.
Dorim să-i înţelegem,
le arătăm cărarea,
le dăruim din inimi
eternele iubiri.
CLIPE DE VIAŢĂ
Divină-i cărarea ce duce în pădure,
Şi este străjuită de rugii vezi de mure.
Un pâlc de violete şi două, trei brânduşe.
Cu albe floricele gătiţi-s corcoduşii.
Cuprinşi de încântare urcăm vioi cărarea,
Un verde crud mijeşte, senină este zarea.
Mă strângi uşor de mijloc,şi eu mă prind în joc,
Sărutul tău mă arde, tot trupul îmi ia foc.
Mă-nvăluie dorinţa pe care o trăieşti,
O patimă nebună când spui că mă iubeşti.
Şi inima îmi bate în piept atât de tare,
Încât am sentimentul că sunt nemuritoare.
Se poate să ai parte de dragoste în viaţă.
Dar frenezia clipei o dată te răsfaţă!
O ciută speriată răsare în cărare,
Se duce să s-adape, că cerbu-i la izvoare.
Acela e momentul în care procreează,
Iubirea-i confirmată când iedu-şi alăptează.
ÎNTÂMPLARE
Nu-i nimic întâmplător cât trăim sub Soare,
întâlnirea noastă însă a fost o întâmplare.
Ne-am văzut şi ne-am plăcut în aceeaşi clipă,
a fost soarta, primăvara, ora potrivită...
Şi iubirea vieţii noastre - tot ne-a dăruit,
n-am fost un cuplu oarecare, ci unul reuşit.
Mi-am dorit în astă viaţă să îţi fiu iubită,
aşa a vrut ursitoarea, să fiu fericită.
Parcurgând al vieţii drum, ne-am trăit iubirea,
pereche complementară împlinind menirea.
Şi ne-am dăruit ceva, mai presus de toate,
fiica noastră, vis transpus în realitate.
Şi a vrut El - Creatorul, să fie frumoasă,
sa-l aibă pe vino-ncoace şi minte aleasă.
Amândoi am adorat-o de când era mică,
au iubit-o şi bunicii, toţi am îndrăgit-o.
Într-o zi de primăvară tu ne-ai părăsit...
a fost alegerea ta, ce mult ne-ai iubit!
Şi din acelaşi motiv – vorbind despre tine,
regăsim în amintiri zilele senine.
Viaţa merge înainte, cum ne este dată,
uneori mi-e dor de tine, nu uit niciodată.
Poate într-o bună zi, cine ştie în care,
ne vom întâlni, din nou, tot din întâmplare.
IUBIRE
Am plecat să colind lumea cea mare,
scăldată de ape, iubită de Soare,
şi chiar mi-a plăcut ce-am văzut,
dar m-am întors deoarece-mi place mai mult,
ceea ce văzusem înainte de a pleca:
ţara, oraşul, casa, grădina, tihna căminului
şi dragostea din inima ta.
Din sălcii, ramuri albite de promoroacă
se-pleacă spre lacul de cleştar.
Luna argintie, cu mantia-i brodată-n stele,
vegheată de Luceafăr, Pământu-l luminează.
Mulate-n rochii negre din catifea,
ciori zgribulite poposesc croncănind
pe Altarul de gheaţă al Iernii.
Pretutindeni, zăpada viscolită-n troiene
acoperă discret păcatele omenirii.
Aduceri aminte mă copleşesc…
inima-mi bate năvalnic, freamătând de iubire.
Ferestrele-s pictate-n dalbe flori de gheaţă,
focul încălzeşte căminul şi lumina difuză
creează magie…
Împodobit cu globuleţe şi ghirlande din beteală
bradul cu cetină de jad străluceşte-n întuneric.
Asemeni unui covor mătăsos, întinsă pe podele,
blana ursului polar mângâie trupurile fremătânde,
cuplate-n dansul frenetic al dragostei…
Privirea ta mă ţintuieşte licărind în noapte,
gura-ţi însetată-mi soarbe roua vieţii,
atingerea buzelor fierbinţi mă înfioară…
Braţele avide mă caută, mă cuprind,
şoaptele dragostei îmi încântă auzul,
mâinile-ţi alunecă pe sâni, mă dezmiardă,
şi-n clipa următoare, lava vulcanului erupe
revărsându-se fierbinte în câmpia fertilă,
la poalele Muntelui Venus, într-un extaz profund.
Cutremurul propagă iubirea-mpărtăşită
şi-n valuri legănaţi, trăim a vieţii clipă.
Este iubirea simplă, în marea ei splendoare,
ce-n clipa procreerii-i forţa creatoare.
În liniştea deplină ce-nvăluie chiar zorii
visăm la nemurire, visăm moştenitorii.
Şi iată-n plină toamnă, de dimineaţă-n zori,
s-a născut o fetiţă, o floare între flori…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu